Amurgul acesta ti-l dedic tie
si visurile care o sa-l urmeze
ploaia albastra care se grabeste sa cada
rasul meu de ieri
zambetul meu de azi
plansul probabil de maine
anotimpul acesta usor trist
inmuiat in parfumul suav al regretelor
t-i s-ar cuveni tie
pastrez pentru mine
ecoul pasilor pe caldaramul fierbinte
un alt amurg si un alt anotimp
si un alt tu care tinde sa redevina
eu insami ...
a aparut aici pe blog in ziua in care george ne-a anuntat ca ne parasete !
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
9 comments:
iata ca incet si poeziile biancai isi fac loc in blogul meu. nu-mi ramane decat sa ma bucur si sa astept cu nerabdare mail-ul care ma anunta ca o alta creatie isi va face timid loc . bucurati-va asadar si voi . merita !
Cand a murit George, ce i s-a intamplat. Era atat de tanar.... Si acum, George nu mai vine?
R.
Ca sa parafrazez: "Georgel nu e mort...Georgel se transforma, doar, dragutzo". Sa ne bucuram pentru el, ce Doamne iarta-ma il ingropati asa!
da sa ne veselim ca la cina cea de taina cu paine si vin
Lore, cina cea de taina a fost ultima...
hihi pai si ce asta e mic dejun? adica mai precis incepe o noua zi? da oarecum... dar fara george ....
lasati-l ma sa intinereasca, nu-l mai plangeti atata. si-o luat cartile din biblioteca, rama digitala cu grasa de pe titanic, o bucata din noi si s-o dus. acuma iese si rade la soare, copilu cu paru balai
Pe I punem punctul G. La mai mare, jefe, si sa nu paseasca atat de lung incat sa nu se mai poata uita inapoi. la noi, inapoi ;)
Stie cineva unde e punctul G?
Post a Comment